Raphael Fabretti născut la Urbino, Marche, a studiat dreptul la Cagli și Urbino, unde și-a luat doctoratul la vârsta de optsprezece ani. În timp ce se afla la Roma, a atras atenția cardinalului Lorenzo Imperiali, care l-a angajat succesiv ca trezorier și auditor al legației papale din Spania, unde a rămas treisprezece ani. Între timp, studiile sale clasice și anticare preferate nu au fost neglijate; iar în călătoria sa de întoarcere a făcut observații importante asupra relicvelor și monumentelor Spaniei, Franței și Italiei.
La Roma a fost numit judecător de apel al Capitoliului, dar lăsat să fie auditor al legației de la Urbino. După trei ani s-a întors la Roma, la invitația cardinalului Gaspare Carpegna, vicar al Papei Inocențiu al XI-lea, și s-a dedicat cercetării anticare, examinând cu atenție atentă monumentele și inscripțiile Campagnei.
Mereu călărea pe un cal pe care prietenii lui l-au poreclit „Marco Polo”, după călătorul venețian. Papa Inocențiu al XII-lea l-a făcut păstrător al arhivelor Castelului Sant’Angelo, sarcină pe care a păstrat-o până la moarte. Colecția sa de inscripții și monumente a fost achiziționată de cardinalul Giovanni Francesco Stoppani și plasată în palatul ducal din Urbino, unde pot fi încă văzute.
Lucrarea sa De Aquis et Aquaeductibus veteris Romae (1680), trei disertații despre topografia Latiumului antic, este inserată în Tezaurul lui Graevius, iv (1677). Interpretarea sa a anumitor pasaje din Livy și alți autori clasici l-a implicat într-o dispută cu Gronovius, care avea o mare asemănare cu cea dintre John Milton și Claudius Salmasius, Gronovius adresându-se lui Fabretti ca Faber Rusticus, iar acesta din urmă, ca replică, vorbind despre Gronovius si „titivilitia” lui. În această controversă, Fabretti a folosit pseudonimul „Iasitheus”, pe care l-a luat ulterior drept nume pastoral în Academia Arcadienilor.
Celelalte lucrări ale sale, De Columna Trajani Syntagma (1683) și Inscriptionum Antiquarum Explicatio (1699), aruncă multă lumină asupra antichității romane. În primul se găsește explicația sa a unui basorelief roman imperial timpuriu, cu inscripții, acum în Capitoliul de la Roma, reprezentând războiul și luarea Troiei, una dintre Tabulae Iliacae. Scrisori și alte lucrări mai scurte ale lui Fabretti se găsesc în publicațiile vremii, cum ar fi Journal des Savants.
- Raffaele Fabretti (1702). Inscriptionum antiquarum quae in aedibus paternis asservantur explicatio et additamentum. Sumptibus Francisci Ant. Galleri.
- Harry B. Evans; Raffaele Fabretti (2002). Aqueduct Hunting in the Seventeenth Century: Raffaello Fabretti’s De Aquis Et Aquaeductibus Veteris Romae. University of Michigan Press. ISBN 0-472-11248-1.
- Raffaele Fabretti (1683). De columna Trajani syntagma.
„Inscriptionum Antiquarum Explicatio” (1699) carte disponibila la : Costea Nenita
Poate fi citita online aici :
De Columna Trajani Syntagma (1683)
